Renaturarea mlaștinilor în Aßling: viață nouă pentru ecosistemele amenințate!
Un proiect de renaturare pentru stocarea CO₂ începe în Loitersdorfer Moor de lângă Aßling, cu ajutorul ajutoarelor care numără animalele și plantele.

Renaturarea mlaștinilor în Aßling: viață nouă pentru ecosistemele amenințate!
Un proiect important de renaturare a Moorului Loitersdorf a început recent în municipiul Aßling. Scopul este de a readuce un câmp de aproximativ zece hectare la un peisaj de mlaștină original. Primii pași au fost deja făcuți: Kerstin Brehm și 15 voluntari angajați au numărat și cartografiat animalele și plantele existente. Acest proiect este susținut de Agenția Energetică Ebersberg ca parte a campaniei „Zukunft Plus” și a biroului climatic „CO₂-Regio”.
Măsurile planificate pentru anul viitor sunt ambițioase. Aceasta include încetinirea fluxului de apă al canalului de versant Moosach prin construirea de baraje și îndepărtarea șanțurilor de drenaj și a scurgerilor. Scopul este de a crea un biotop umed divers, care nu numai că poate găzdui o varietate de plante și animale, dar are și potențialul de a stoca CO₂. Potrivit prognozelor, situl renaturat ar putea absorbi până la 1,6 tone de gaze cu efect de seră anual. Costul total al proiectului este de aproape 240.000 de euro, finanțat prin certificate climatice.
Importanța renaturarii mlaștinilor
Importanța turbărilor nu poate fi exagerată. Ele stochează de până la cinci ori mai mult carbon pe metru pătrat decât pădurile și de 500 de ori mai mult decât oceanele. Având în vedere acest lucru, este alarmant că mai mult de 90% din cele 1,5 milioane de hectare inițiale de mlaștină din Germania sunt considerate drenate. Mlaștinile drenate emit în jur de 50 de milioane de tone de CO₂ anual, ceea ce corespunde la aproape 7% din totalul emisiilor din Germania. Prin urmare, renaturarea este esențială pentru a reduce emisiile de CO₂ la scară largă și pentru a promova biodiversitatea.
Turbăriile nu numai că sunt mai importante pentru captarea carbonului, dar joacă și un rol central în reglarea echilibrului apei. Aceste ecosisteme unice pot stoca de 30 de ori greutatea lor uscată în apă, ajutând la prevenirea inundațiilor și inundațiilor. Restaurarea turbăriilor poate fi realizată folosind o varietate de metode, inclusiv reumidificarea pentru restabilirea condițiilor anaerobe și înființarea de plante native.
O privire în viitor
Speranța este că lăcustele de mlaștină se pot stabili și în zona renaturată, ceea ce va servi ca un indicator al stării zonei. Dacă proiectul are succes, ar putea nu numai să trimită un semnal pozitiv pentru protecția climei, ci și să contribuie la stabilitatea ecosistemelor. Restaurarea turbării este văzută ca fiind cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice. IPCC solicită o reducere cu 45% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius. Acest lucru face ca inițiativele precum cea din Aßling să fie deosebit de valoroase.
Eforturile comunitare sunt absolut necesare pentru a duce mai departe proiecte ca acesta. Implicarea populației și a factorilor de decizie politică este esențială pentru asigurarea finanțării și asigurarea unui progres durabil în conservarea climei și a naturii. În acest fel, se poate aduce o contribuție de anvergură la stabilizarea climei și promovarea biodiversității.